duminică, 7 martie 2010

Mărfarul vieţii noastre...

Răsfoiesc o carte despre numerologie. Sentimentul păcatului nu mă împiedică să o găsesc curioasă din moment ce de ştiinţa numerelor au fost preocupaţi Pitagora, egiptenii antici, se pare că şi Moise a studiat-o la ei înainte de periplul din deşert, sfântul Augustin, Einstein...Multă lume a fost ispitită de semnificaţia numerelor, de vibraţia lor. Probabil poţi să defineşti o schemă iniţial concepută pentru destinul fiecărui om. Dar asta nu înseamnă că trăieşti neapărat o predestinaţie. 

Viaţa este ca un tren. Conform „calculelor” prorocite la naştere, probabil sunt prescrise nişte staţii la care ar fi bine să cobori pentru a valorifica şansele. Sau dimpotrivă, să nu cobori pentru a nu dărâma ceea ce ai reuşit să construieşti. Aşa dar, mergem în tren. La un moment dat ne oprim la staţia X. Simţim că e un moment crucial, avem emoţii, ezităm...Dar nu întreprindem nimic. Din lene, frică, lipsă de siguranţă, conformism. Şi ratăm şansa. Uşile trenului se închid şi noi prelungim starea de lâncezeală în care ne-am aflat până atunci. La gara Y, însă, ne precipităm şi sărim din mers, luxându-ne gleznele sau şi mai rău, spărgându-ne capul. 

Se pot scrie multe scenarii despre liberul arbitru. Problema e că nu prea avem curaj să schimbăm tabieturile, viaţa (dar dacă nu e spre bine?!). Frica pune stăpânire pe noi, uităm de îngerii păzitori, nu avem încredere în ei, în noi. Ne epuizăm înecaţi în întrebările fără răspunsuri. Vom reuşi oare? Nu e mai bine să te limitezi la vrabia din mână şi să nu visezi la Măiastra din cer? De ce să ridici capul dacă tot ţi-l taie sabia? Atâtea „înţelepciuni” false ne sufocă ambiţiile! Le asimilăm, ni le asumăm şi le utilizăm drept scuze pentru lipsa de curaj, pentru incapacitatea de a profita de bucuria vieţii. Şi când în ceasul al doisprezecelea coborâm la staţia terminus, ultimul sentiment pământesc este dezamăgirea. Realizăm că de fapt am călătorit într-un mărfar, când pe cealaltă linie, paralel, ne-a însoţit mereu o "Săgeată albastră" de lux...

9 comentarii:

  1. Poate fi si invers! Sa constati ca ce ai considerat marfar sa fi fost Sageata albastra...chestie de perspectiva, pana la urma :)
    As citi cu placere o carte unde eseurile dvs sa fie puse frumos, ca vagoanele unui tren de culoare....o alegeti dvs pe cea mai potrivita starii de spirit a artistului!
    A2

    RăspundețiȘtergere
  2. La Multi Ani, doamna Angela, si la mai multe intreprinderi artisitce care ne bucura inima si ochii!
    Sandu

    RăspundețiȘtergere
  3. A2, ai perfecta dreptate. De fapt totul pe lumea asta e realitate relativa, nu e decat produsul perspectivei din care o privim. In rest, mi-ai ghicit intentiile. Dar acum as vrea sa public povestea "Cheralim si ingerul" tradusa in engleza si rusa, cu desenele mele. Adica vreau sa fac asta, dar nu stiu de unde sa incep...Sa caut editura? Sa caut bani? Cand e sa scriu, scriu. Cand e sa administrez, sa gestionez ceva personal...aman de azi pe maine.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dar, draga A2, sa stii ca m-ai ajutat foarte mult, enorm. Intotdeauna am stiut intuitiv ca trebuie sa scriu. La inceput nu credeam ca scriu ceva demn de interesul cuiva, eram sigura ca orice scriitor e mult mai bun decat mine. Acum nu-mi mai pasa. E atat de eliberator sa scrii ceea ce gandesti! Trebuie sa inchei si romanul, dar ii astept finalul. Nu-i simt inca finalul. Poate dupa revenirea din Egipt. De fapt acolo, cu ani in urma s-au oprit eroii mei...

    RăspundețiȘtergere
  5. Ma bucur ca v-am ajutat, chiar e magnetic felul in care scrieti - nu lipseste nici imaginatia, nici sensibilitatea, nici farmecul unic. Edituri se gasesc...va puteti orienta spre o editura din Romania, poate? Sunt cateva bune si deschise la proiecte noi. Se vand bine cartile cu ilustratii, mai ales daca este acelasi, autorul si artistul. Nu amanati! Daca Egiptul a nascut ideea, Egiptul sa o intregeasca si sa o faca mare!
    La Multi Ani si din partea mea!
    A2

    RăspundețiȘtergere
  6. Evident, as vrea sa ma orientez spre editurile respective, dar mi-ar prinde bine un "ghid turistic":)si o calauza dornica sa urce impreuna cu mine Everestul literaturii romane...Povestea e gata demult.

    Egiptul e continuarea unui alt subiect.

    La multi ani, A2 - numele suna "cibernetic" - ramai conectata la bioritmul cuantizat al fericirii si bucuriei de a fi!

    RăspundețiȘtergere
  7. La Cluj sunt cateva edituri deschise la astfel de publicatii: Dacia, Eikon ar fi cele pe care as paria. Daca vreti, va pot trimite datele lor de contact.
    Sandu

    RăspundețiȘtergere
  8. Sandu,trimite-mi te rog datele la angelaarama@yahoo.com
    Multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere